joi, decembrie 8

Oglinda, oglinjoara...


Oglinda, oglinjoara, dulce prieten, aprig dusman, de ce nu iti dezvalui adevarata fata, de ce esti tu, atat de schimbatoare? Azi buna, maine rea, totul sa fie doar cum ai vrea.Tipi, urli, jignesti, azi, caci maine dulce vorbesti, lingusesti, doar pentru a parea ceea ce nu esti, ce nu vei fi niciodata!
M-am saturat! De tine, de reflexia ta, de fetele tale, ciudate, false, la fel ca tine... m-ai facut sa disturb linistea mintii mele oarbe, care a crezut in tine, tu mintindu-ma, inselandu-ma, facandu-ma sa te cred altfel, decat ceea ce esti, vei fi mereu, nu inger, ci farama de diavol, nu lumina, ci crampei de intuneric, speranta a rautatii. Oh, TU! Care m-ai convins sa iti incredintez tie secretele mele, sa iti inmanez cea mai valoroasa parte a credibilitatii mele, mai dezamagit...
Si azi, promit solemn ca o sa-ti tin piept, o sa te infrunt cu toate fortele mele, o sa te calc in picioare si, in final, o sa te distrug, frumoasa mea!