miercuri, august 21

Agatha Christie - Povestiri

"Oriunde este un om, este şi o dramă."

"Dacă trebuie să porţi un ac de cravată, Hastings, cel puţin pune-l exact la mijlocul cravatei tale. La ora actuală, el este cu o şaisprezecime de inch prea mult spre dreapta."

"În toamna unei vieţi de femeie apare întotdeauna un moment când ea tânjeşte după dragoste, după aventură... înainte de a fi prea târziu."

"Să ai răbdare cu proştii, e greu pentru cei iuţi la minte."


Sunt un mare fan al serialelor poliţiste şi de investigaţie. Practic am crescut urmărind JAG (a.k.a. Justiţie militară). Niciodată nu am schimbat canalul la începutul vreunui episod nou din CSI. Am devorat Prison Break şi momentan urmăresc CSI Miami, Castle, The mentalist şi Scandal. Totuşi nu am fost niciodată un mare fan al romanelor poliţiste. Probabil pentru că mi se par prea violente (acesta este şi motivul pentru care nu-mi plac filmele de acţiune). Deşi n-am răsfoit eu prea multe, am citit şi recitit două romane până au rămas fără coperţi (la propriu). E vorba de (Octogon 69) Cu mintea rece şi inima caldă de Pavel Coruţ şi Operaţiunea Jessica de Herman Weiss. Nu credeam să mai găsesc ceva roman poliţist să îmi placă atât de mult (mai ales că am şi evitat genul în ultimii ani), dar am descoperit povestirile Agathei Christie. Detectivul Poirot e un personaj atât de simpatic încât mi s-ar părea culmea să nu îl îndrăgeşti. Am citit puţine povestiri (în jur de 10) şi mi-am impus să mă opresc, altfel o să devin dependentă de umorul fin şi de simplitatea stilului autoarei. Aşa că până în 10 luna viitoare nu mai pun mâna pe nimic ce s-ar putea numi literatură. Am 2-3 săptămâni să-mi pun la punct cunoştinţele în materie de filosofie şi cultură civică. O să fie plăcut...