Flori pentru Algernon - Daniel Keyes

La recomandarea colegei mele, africana, am imprumutat, de la Goga, Flori pentru Algernon. Joi am inceput sa citesc, vineri si in weekend am abandonat orice incercare de a face ceva folositor, iar azi, mai precis acum 20 de minute am reluat cititul. Cartea e foarte emotionanta, din punctul meu de vedere (plang la telenovele, la desene animate si la carti cu duiumul, deci e clar), insa urmatorul pasaj m-a facut sa izbucnesc in ras, fapt pentru care il mentionez aici: "S-a dat jos din pat si a inceput sa se imbrace. Am ramas acolo, culcat, privind-o. Se misca prin fata mea fara nici o jena sau retinere. Sinii ei erau plini, asa cum ii pictase in acel autoportret. As fi vrut sa intind mana dupa ea, dar stiam ca e zadarnic. In ciuda operatiei, Charlie inca mai era cu mine. Si Charlie se temea sa nu-si piarda alunele."

"Dar se intamplase altceva; nu mai eram stapan pe mine, nu mai puteam hotari. In prezenta ei eram in stare de orice. Iar fara ea as fi fost nefericit. Poate ca nici nu era vorba de fericire sau nefericire: fara ea nu ma puteam inchipui; nu ma puteam gandi la viitor decat impreuna cu ea."

Mircea Eliade - Nunta in cer


*Paream a fi distanti cumva, radeam si ma tinea in brate, eram fericita cu toate ca nu era ceea ce imi doream. L-am cumprins cu bratele de dupa gat, m-a luat in brate, parca eram doar unul; i-am zambit si i-am mangaiat parul, el mi-a raspuns deasemenea cu un zambet si, parca magnetizati, ne-am sarutat. A fost atat de magic, de natural si de firesc...a fost, de fapt, un vis.

(octombrie/noiembrie 2010... nu am notat si data pe ultima pg din Proza literara de Eminescu, ci doar ce mi-am amintit cand m-am trezit...)